Ce s-ar întâmpla în România dacă mâine ar avea loc un cutremur puternic. Datele oficiale dezvăluie un scenariu sumbru

În cazul unui cutremur puternic în România, trei sferturi dintre locuitorii țării ar fi afectați, infrastructura fiind în multe zone una „critică „, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare a IGSU.

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice și mai puțin în părțile de nord-vest și vest ale țării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România și urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morți, peste 11.300 răniți, 35.000 familii sinistrate și 32.900 locuințe prăbușite sau grav avariate” – așa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialiștii din cadrul structurilor de intervenție susțin că, în România, riscul de cutremur există, ținând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situația unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectați.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menține, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuiește 75% din populația României și există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur și este nevoie de investiții în instruire, dar mai ales de achiziția de echipamente necesare salvării.

În document se notează, la capitolul vulnerabilități, că în cadrul IGSU a fost identificată „lipsa unor stocuri de materiale și tehnică necesare gestionării unor situații de urgență majore (ex.cutremur)”.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire, înștiințare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilități.

Tot la probleme de logistică sunt trecute și 32 de clădiri în care își desfășoară activitatea pompierii și care au risc seismic ridicat.

Specialiștii IGSU susțin că este nevoie și de intensificarea activităților de prevenire prin educarea populației.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, secretarul de stat Raed Arafat, declara la începutul acestui an că „se are în vedere achiziția de tehnică pentru căutare și salvare urbană și dotarea specifică pentru intervențiile la cutremure”. De atlfel, prin proiectul Strategiei de consolidare a IGSU se propune atragerea de fonduri pentru astfel de investiții.

Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susținut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.

„Din punctul nostru de vedere impactul în București o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedați, o să avem răniți, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde și se știe și din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcționau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în București sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic și alte 75 care figurează ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar și donații sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.